Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.
Omul de afaceri Mihai Tufan, care deține firmele Elsid și Electrocarbon, cunoscute mai ales ca traderi de energie electrică și în special pentru contractele cu Hidroelectrica, scoate de la Elsid aproape 19 milioane lei sub formă de dividende, reprezentând o parte din profitul nerepartizat în anii precedenți.
Regulile Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington prevăd că judecătorii trebuie să fie "persoane de înalt standard moral și cu competență recunoscută în drept, comerț, industrie sau finanțe, capabile de judecată independentă". Părțile aflate în litigiu pot propune recuzarea unui judecător în baza oricărui fapt care ar indica lipsa acestor calități.
Tribunalul București a decis să admită cererea de sesizare a CJUE formulată de Hidroelectrica într-un proces în care compania de stat contestă o amendă de 50.000 de lei dictată de ANRE pentru efectuarea pretins ilegală de către producătorul hidro de exporturi de energie electrică în Ungaria, în perioada decembrie 2014 – februarie 2015.
Directoratul Hidroelectrica a convocat AGA producătorului hidro controlat de statul român pe 15 noiembrie pentru a aproba majorarea capitalului social cu valoarea a 19 terenuri pentru care compania a obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate în august anul acesta. Hidroelectrica a obținut, în primele 9 luni din 2016, un profit estimat de 1,13 miliarde lei, în creștere cu 30% față de perioada similară din 2015.
Grupul elvețian faptul că, în 2012, la intrarea în insolvență a Hidroelectrica, contractele pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român de cele două subsidiare din România ale companiei, Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries, ar fi fost reziliate unilateral în mod ilegal.
Potrivit legislației în vigoare, hidrocentralele cu puteri mai mici de 10 MW beneficiază de subvenții de stat pe bază de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România. În prezent, Elsid și Electrocarbon dețin cumulat un număr total de 27 de microhidrocentrale acreditate pentru sistemul de subvenționare prin certificate verzi.
Omul de afaceri Mihai Tufan, care deține firmele Elsid și Electrocarbon, cunoscute mai ales ca traderi de energie electrică și în special pentru contractele cu Hidroelectrica, vrea să scoată la vânzare un imobil al Elsid situat într-o zonă ultracentrală din Capitală, ipotecat la BCR, pentru a-și plăti ratele la un credit din 2013.
Hidroelectrica, producătorul de energie hidro controlat de statul român, aflat încă în insolvență, a câștigat în instanță încă un proces cu o firmă de trading de energie care a cerut companiei despăgubiri pentru diminuarea cantității de energie livrată de către Hidroelectrica, ca efect al aplicării clauzei de forță majoră din contractele cu clienții, din cauza secetei din anii 2011 și 2012.
Emil Crișan, noul manager de dezvoltare al Hidroelectrica, a fost director general al Elsid Titu și președinte al CA la Electrocarbon Slatina, fiind și reprezentant legal al celor două firme în negocierile cu Hidroelectrica din 2012. Crișan este asociat unic și administrator la o firmă care a închiriat un teren în Câmpina de la Electrocarbon în 2013 pentru construirea unei ferme piscicole de sturioni lângă microhidrocentrala Doftana I aparținând aceleiași Electrocarbon.
Tribunalul București a dat câștig de cauză Hidroelectrica în procesele intentate producătorului de energie hidro de către clienții Alpiq și Alro Slatina, în care aceștia solicitau daune în valoare totală de peste 657 milioane lei pentru diminuarea cantității de energie livrată lor de către Hidroelectrica ca efect al aplicării clauzei de forță majoră din contractele cu cele două companii, din cauza secetei din anii 2011 și 2012.
Decizia instanței ar putea avea ca efect dispariția monopolului traderilor pe operațiunile de export de energie electrică. Eliminarea interdicției de a exporta electricitate impusă producătorilor români de energie a fost recomandată și de Consiliul Concurenței.
Documentația de atribuire la această licitație a fost modificată de minister după ce au fost primite contestații care acuzau că aceasta ar conține "nenumărate prevederi și cerințe manifest restrictive și/sau excesive, care par a fi fost introduse în scopul de a favoriza potențiali ofertanți".
Una dintre firmele care au contestat licitația susține că documentația de atribuire elaborată de minister "conține nenumărate prevederi și cerințe manifest restrictive sau excesive, care par a fi fost introduse în scopul de a favoriza potențiali ofertanți".
Procedurile de arbitraj în litigii internaționale sunt extrem de lucrative pentru firmele de avocatură și, în mod corespunzător, presupun costuri mari pentru părțile aflate în dispută. În anii trecuți, onorariile avocaților care au reprezentat România în astfel de proceduri au fost și de peste 400 euro/oră.
Alpiq a depus o cerere de arbitraj la ICSID în noiembrie anul trecut, reclamând rezilierea ilegală a contractelor pe termen lung de cumpărare de energie electrică încheiate cu producătorul de energie hidro controlat de statul român.
Elvețienii au reclamat statul român la ICSID încă din noiembrie 2014 pentru rezilierea contractelor pe termen lung dintre Hidroelectrica și subsidiarele românești ale Alpiq. În iunie anul acesta, Alpiq a pierdut un proces similar intentat la Tribunalul București. Pe de altă parte, tot în iunie, Comisia Europeană a decis că Alpiq nu a beneficiat de ajutor de stat mascat prin contractele cu Hidroelectrica, așa cum reclamase Fondul Proprietatea.